The concept of fear vs. the cultural profile of the affective cognitive model (based on units of repeated speech) [Articol]

Abstract

In modern linguistics, it has already become axiomatic that each natural language reflects a certain way of perception/conceptualization and creates its own "image" of the world. We believe that, in modern conditions of globalization and computerization, the study of the linguistic images of the world is extremely valuable and can gain relevance within the context of the dialogue between cultures. The manner emotions find their linguistic representation mirrors a model/grid for conceptualizing the affective experience specific to a culture. Still, the same emotion can be experienced differently in two different cultures or within the same culture and can therefore be the object of intercultural and intra-cultural, diachronic and diatopic variations. As a research methodology, in order to reveal the Romanian specificity of the forms of linguistic manifestation of the affections, in this case FEAR, we resorted to data obtained from the analysis of the units of the repeated discourse – proverbs and sayings, idioms, Romanian fixed expressions – which represent a code of the Romanian culture, based on their updating in a representative corpus, which includes approximately 180 units, a set of "credible", relevant and representative sources, reflecting the emotions and ways of affective expression specific to the Romanian cultural area.

În lingvistica modernă, a devenit deja axiomatic faptul că fiecare limbă naturală reflectă un anumit mod de percepţie/conceptualizare și creează propria „imagine” a lumii. Considerăm că, în condițiile moderne de globalizare și informatizare, studiul imaginilor lingvistice ale lumii este extrem de valoros și poate căpăta relevanţă în contextul dialogului culturilor. Modul în care emoţiile îşi găsesc reprezentarea lingvistică oglindeşte un model/grilă de conceptualizare a experienţei afective specifice unei culturi. Or, aceeaşi emoţie poate fi experimentată diferit în două culturi diferite sau în cadrul aceleiaşi culturi, putând fi, deci, obiec-tul unor variaţii interculturale şi intra-culturale, diacronice şi diatopice. Ca metodologie de cercetare, pentru relevarea specificului românesc al formelor de manifestare lingvistică a afectelor, în cazul de față FRICA, am apelat la date obţinute din analiza unităţilor discursu-lui repetat - proverbe şi zicători, frazeologisme, expresii româneşti – care reprezintă un cod al culturii române, pe baza actualizării lor într-un corpus reprezentativ, care include circa 180 de unități, un set de surse „credibile”, relevante şi reprezentative, care să reflecte emoţiile şi modalităţile de expresie afectivă, specifice spaţiului cultural român.