Urmele de lumină ale Fiinţei: Dumitru Irimia [Articol]

Abstract

Acest text este un omagiu pe care autoarea îl aduce regretatului profesor Dumitru Irimia, eminent lingvist şi stilistician român, care a susţinut cu entuziasm idea şi apariţia Noii Reviste Filologice. Literatura este o sinteză şi o continuare totodată a două eseuri publicate deja. Este vorba despre eseul Lumini şi umbre. Eminescu în interpretarea lui Dumitru Irimia, publicat în revista de literatură Contrafort (nr. 9-10, 2009), în care obiectul analizei l-a constituit monografia profesorului Limbajul poetic eminescian (1979), şi de eseul Dumitru Irimia: umbrele şi feţele fiinţei, publicat în volumele Colocviului Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului „Eugeniu Coşeriu”, ediţia a X-a, al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava(2009). Abordarea de faţă se concentrează pe motivele şi efectele legate de extinderea ariei tematice şi diversificarea instrumentelor de analiză care au survenit în lucrările lui Dumitru Irimia pe parcursul ultimelor decenii. În concluzie, credem necesară şi oportună apariţia unui studio sistematic asupra operei unuia din cei mai mari gînditori români din domeniul filosofiei şi semioticii limbajului, precum şi din domeniul limbajului operei lui Mihai Eminescu.