Conştiinţa europeană - metamorfoze axiologice şi perspective educaţionale. Studiu de caz: Republica Moldova [Articol]

Abstract

Formarea şi consolidarea Uniunii Europene a fost posibilă datorită manifestării conştiinţei europene. Prăbuşirea lagărului socialist a creat premise pentru reîntregirea economică, politică, culturală a continentului. Ţările din estul şi sud-estul Europei şi-au reabilitat identitatea naţională (strâmtorată insistent în perioada comunistă prin tendinţa de uniformizare şi creare a omului de tip nou – „homo sovieticus”), au acceptat europenizarea şi s-au integrat în UE, revenind la valorile democratice. În Basarabia dominaţia ţaristă urmată de cea sovietică au încercat să distrugă identitatea populaţiei băştinaşe, iar confruntările ulterioare dintre Est şi Vest au debusolat şi mai mult oamenii. Aderarea României la UE a modificat situaţia geopolitică a R. Moldova, sporindu-i şansele de integrare, însă transformările lente şi ambigue de la Chişinău suprapuse lipsei identităţii nu permit trasarea vectorilor stabili de politică externă a R. Moldova. Societatea scindată balansează între ieri şi azi, creând o stare de incertitudine permanentă. Situaţia poate fi depăşită dacă generaţiile tinere vor fi educate în spiritul apartenenţei la sistemul democratic european de valori. Dezvoltarea şi promovarea identităţii etnice şi a conştiinţei europene prin educaţie continuă în instituţiile de învățământ este un proces îndelungat, însă cu cele mai durabile efecte.